Cele peste 2.400 de picturi originale aflate în galeriile de artă ale Muzeului Județean Mureș, Galeria de Artă Clasică Maghiară și Galeria de Artă Românească Modernă, adăpostite de Palatul Culturii din Târgu Mureș, pot rivaliza oricând cu marile picturi ale lumii și pot sta pe simezele oricăror galerii internaționale.
‘Galeria de artă s-a deschis în 1913, iar patrimoniul expus vine ca urmare a unei modificări esențiale făcute în timp prin achiziții și donații. Începând din 2011, Palatul Culturii găzduiește două mari galerii, Galeria de Artă Clasică Maghiară, cu un patrimoniu deja existent de la 1913 și ușor îmbunătățit pe parcurs, și Galeria de Artă Românească, care a fost o idee foarte veche, o dorință foarte veche, dar care a fost înfăptuită acum, după aproape 100 de ani. A fost un secol în care s-au adunat și s-au achiziționat picturi, a fost o perioadă prolifică după război, în anii ’50-’60 au venit transferurile și donațiile importante către muzeu. Așa s-a putut constitui și galeria de artă românească. Avem 2.450 de lucrări — nu numărul e important, ci valoarea lor — care pot să stea oriunde în România sau Europa, pe simezele unei galerii’, a declarat șeful Secției de Artă a Muzeului Județean Mureș, Ioan Șulea.
Deși sunt extrem de valoroase, între cele două galerii de artă există o diferență și de aceea sunt organizate în două spații diferite: reprezintă două școli distincte, școala de artă maghiară, cu influențe mai degrabă nordice, care se simte în ‘cromatică, în modul de exprimare și în suprafața pânzelor, unele cu dimensiuni copleșitoare’, și școala de artă românească, ‘mai solară, mai deschisă, spre partea cu influență pe filieră franceză și sudică’.
‘Galeria de Artă Clasică Maghiară este dedicată în special secolului la XIX-lea, cuprinzând elemente ale marilor curente care s-au succedat în arta europeană, influențe preluate de artiștii maghiari și topite prin fondul propriei personalități. Sunt lucrări la care noi ținem foarte mult, adevărate bijuterii aparținând lui Munkacsy, Pal Laszlo, cu pionerii Școlii de la Baia Mare, respectiv Tormo, Rethi Istvan și Ferenczi Karoly. Avem și reprezentanți locali mureșeni, un portret al lui Dorso Geza, dar avem și lucrări ale marilor profesori ai școlii maghiare, cum ar fi Wagner Sandor sau Locz Sandor. În Galeria de Artă Românească Modernă sunt nume deja consacrate, este vorba de triada de început a artei românești moderne, Grigorescu, Luchian și Andreescu, continuată cu nume din perioada interbelică, Gheorghe Petrașcu, Pallady, pe urmă grupul celor 4, cu Tonitza, Șirato, Ștefan Dimitrescu și sculptorul Oscar Han. Avem un număr important de lucrări aparținând lui Țuculescu, avem lucrări aparținând marilor profesori, deschizători de drumuri în arta românească, respectiv Corneliu Baba. Ciucurencu, Camil Ressu etc. Dar am ținut în mod special să avem și un spațiu consacrată artiștilor ardeleni din zona mureșeană și spațiul transilvan, respectiv Aurel Ciupe, cel care a fost custode pentru 10 ani la pinacotecă, cel care a inițiat această colecție de artă românească modernă, apoi ar fi Ion Vlasiu, mare personalitate a artei moderne, Eugen Gâscă sau școala de la Baia Mare, Țifăr. Toate piesele din cele două galerii sunt originale’, a declarat istoricul de artă Cora Fodor.
Potrivit acesteia, cea mai veche lucrare expusă la galeriile de artă din Târgu Mureș este cea a lui Barabas Miklos, din 1838, denumită ‘Portret de femeie’, însă cel mai bine cotat pictor din galerie este Mihaly Munkacsy, care are o cotă mare la nivel european, precum și Nicolae Grigorescu, care are cotă foarte mare la nivel național.
Experții Muzeului Județean Mureș susțin că la casele de licitații din România a început să se facă o ierarhizare a picturilor, dar că nu întotdeauna banul înseamnă și valoare artistică, iar diferența e dată în ziua de azi nu neapărat de valoare, ci de modul în care artiștii au fost promovați.
Dată fiind originalitatea picturilor de aici, Muzeul de Artă din Târgu Mureș a participat anul trecut cu 25 de picturi în valoare totală de peste 1,3 milioane de euro la prima ediție a Pavilionului Art Safari București. Printre lucrările care au fost la Pavilionul Art Safari se numără „Fata cu ulciorul” de Nicolae Grigorescu, „Muza pamfletarului” de Nicolae Tonitza, precum și alte tablouri valoroase din colecție.
Muzeul Județean Mureș a inaugurat abia în 2011 prima Galerie de Artă Românească Modernă din Târgu Mureș, în care sunt expuse peste 120 de opere inedite aparținând maeștrilor Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Aurel Ciupe, Ion Vlasiu sau Octav Băncilă. Cele 120 de lucrări valoroase din expoziție fac parte din colecția muzeului, au fost achiziționate în anul 1930 de pictorul Aurel Ciupe și au stat ani de zile în depozitele instituției, fiind expuse doar sporadic.
Până atunci în pinacoteca Palatului Culturii din Târgu Mureș exista expoziția permanentă de Artă Maghiară Modernă, înființată în 1913, iar noua expoziție de Artă Modernă Românească a fost concepută să aibă tot un caracter permanent, fiind amenajată în cinci săli.
Lucrările din această galerie alcătuiesc un traseu reprezentând un secol de artă românească realizată în perioada 1850-1950, începând cu Theodor Aman, Ștefan Luchian, Nicolae Grigorescu și terminând cu Corneliu Baba.
La realizarea Galeriei de Artă Românească Modernă s-a lucrat mai bine de trei ani și jumătate și s-au realizat investiții de 400.000 lei, plus tipărirea catalogului trilingv, cu un tiraj de 2.500 de exemplare, care a costat 70.000 lei.
Directorul Muzeului Județean Mureș, Zoltan Soos, a arătat că primele colecții de artă de la Târgu Mureș se leagă de aristocrația locală, prima colecție publică cunoscută fiind a lui Teleki Domokos din Gornești, înființată în 1890, era vorba de Muzeul de Artă Industrială Secuiască.
După anul 1920 a fost inițiată o „mișcare locală” în fruntea căreia se afla Aurel Filimon, cel care a pus bazele muzeului, respectiv a colecțiilor de etnografie, parțial a celei de istorie, a galeriei de artă, care astăzi sunt parte a Muzeului Județean Mureș.
‘Galeria de artă a fost înființată în 1913 de primarul de atunci, Bernady Gyorgy. Toate aceste colecții și muzee au fost închegate într-o structură numai în 1968, când s-a înființat Muzeul Județean Mureș în forma sa actuală. Au fost atrase și alte colecții private, ce a rămas din colecția Rhedely de la Sângeorgiu de Pădure, ce a rămas din colecția Liceului Romano-catolic și din colecția familiei Teleki din Gornești. Din păcate, foarte multe dintre aceste colecții valoroase s-au pierdut după naționalizare, numai o parte ajungând în colecțiile muzeelor. Am avut însă o bază destul de bogată pe care am reușit să o îmbogățim pe parcurs, momentan colecția totală a muzeului numără peste 300.000 de piese de colecție, dacă luăm ca număr de inventar, ceea ce face ca acesta să fie printre cele mai mari din țară’, a susținut Zoltan Soos.
Muzeul Județean Mureș are șapte secții — de istorie, arheologie, etnografie, artă, științele naturii artă, secția Gurghiu și restaurarea — care funcționează într-o serie de clădiri de patrimoniu extrem de valoroase.
‘Palatul Culturii este cea mai cunoscută clădire, în sine este o valoare inestimabilă, fiind una dintre cele mai valoroase clădiri Art Nouveau din Europa Centrală. Pe lângă acesta mai avem un patrimoniu bogat, clădiri de patrimoniu, cum ar fi Palatul Toldalagi unde funcționează Muzeul de Etnografie, avem Muzeul de Științele Naturii, Cetatea Târgu Mureș și Castelul Borbelmissza de la Gurghiu, care au o importanță locală, dar sunt foarte valoroase. De exemplu, Palatul Toldalagi este una dintre cele mai elegante clădiri baroce din județul Mureș, Castelul Bornemissza din Gurghiu este una dintre puținele clădiri renascentiste care s-au păstrat în forma originală, fiind un castel de vânătoare al principelui Gheorghe Rakoczi I’, a mai arătat Zoltan Soos.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
