La împlinirea a 101 ani de la construirea Palatului Culturii din Târgu Mureș, această clădire – alături de Palatul Administrativ – reprezintă elementul definitoriu al municipiului și este considerat mândria localnicilor. Impunătoarea clădire, dată în folosință în anul 1913, a fost și este sediul Bibliotecii Publice (Județene), al Filarmonicii, al Muzeului de Istorie și al Muzeului de Artă.
Însă nu mulți sunt cei care știu că pentru construirea acestui edificiu s-au plătit peste 2.300.000 coroane aur, fapt ce a necesitat accesarea unui credit, care s-a reflectat în creșterea impozitelor locale cu 200%. Evident, inițial suma prevăzută pentru construirea Palatului Culturii era la jumătate, însă aceasta a crescut datorită ridicării unui etaj suplimentar, al treilea, pentru Conservator și Școala de Arte Plastice. Documentele vremii arată că ultima rată a creditului a fost plătită în anul 1926, ocazie cu care primarul Bernády György a declarat edificiul ‘un bun de patrimoniu al locuitorilor orașului’.
Palatul Culturii din Târgu Mureș a fost construit în timp record, între 1911 și 1913, iar cei 100 de ani de la construirea clădirii au fost destul de zbuciumați, însemnând două războaie mondiale și mai multe regimuri politice.
Ideea ridicării unei asemenea construcții în Târgu Mureș i-a aparținut, în anul 1907, primarului orașului, dr. Bernády György (1864-1938), care a susținut construirea clădirii și a convins Consiliul Orașului să aprobe acest proiect. După ce s-a finalizat, în 1909, cumpărarea terenului din apropierea parcelelor pe care le deținea orașul, doi arhitecți din Budapesta, Komor Marcell și Jakab Dezso, care au câștigat concursul de proiecte, au primit sarcina proiectării lucrării. Cei doi arhitecți erau cunoscuți în Târgu Mureș, întrucât tot ei sunt cei care au proiectat clădirea Primăriei orașului, construită în 1907-1908 — care acum adăpostește Consiliul Județean și Prefectura Mureș (pe care au replicat-o apoi la Subotica, Serbia), care are ca element distinctiv turnul cu ceas.
Arhitecții Komor Marcell și Jakab Dezso sunt de altfel și cei care au răspândit stilul ‘secession maghiar’ în Bazinul Carpatic, dar în cazul Palatului Culturii din Târgu Mureș unele documente vorbesc despre stilul ‘secession transilvănean’, întrucât fațada clădirii prezintă elemente populare și tradiționale inspirate din zonă.
Fațada principală este decorată cu patru altoreliefuri turnate în bronz, situate la baza ferestrelor, având ca subiecte legenda Sfintei Elisabeta de Wartburg, care este o operă a compozitorului Franz Liszt, dialogul dintre tată și fiu, adică dintre matematicienii Bolyai Farkas (tatăl) și Janos (fiul), al treilea subiect este Aranka György, secretarul Societății Lingvistice Maghiare din Târgu Mureș, și a patra, scena Bank-Ban din opera lui Erkel Ferencz.
Pe fațadă tronează un mozaic de mari dimensiuni care reprezintă omagiul adus de către diferitele stări sociale ale orașului, patriei-mamă — la acea vreme, Ungaria. Pe mozaic sunt reprezentate o femeie în costum național românesc, comercianți, ostași și dregători. Pe latura mai mică a clădirii, mozaicurile realizate de artistul de talie europeană Miksa Róth reprezintă alegorii muzicale și motive vegetale. Atât pe fațada secundară, cât și pe colțurile clădirii există o serie de balcoane, cele de pe colțurile clădirii sunt de mici dimensiuni, însă bogat împodobite cu sculpturi reprezentând motive florale și forme geometrice. În schimb, balconul de pe fațada principală este fastuos, plin de culoare, având un mozaic cu teme florale și motive populare sculptate.
Ferestrele Palatului Culturii din Târgu Mureș — scene din basmele secuiești, balade și legende sunt prezentate în 12 vitralii care ocupă toată lungimea sălii oglinzilor. Interiorul Palatului Culturii a fost pictat de Kriesch Aladár, fondatorul Școlii din Gödöllő (Ungaria), care a folosit artizanatul și motivele populare din regiune.
Sala Mare de concerte a fost dotată, în 1913, cu o orgă construită de frații Rieger din Jägesdorf, care le acea vreme era unicat în țară.
Din istoricul Palatului Culturii mai reiese că pe scena acestei săli au concertat artiști renumiți cum ar fi Pablo Cassals, Jan Kubelik, David Ojsztrah, Bartók Béla, George Enescu, acesta din urmă având cea mai strânsă legătură cu Târgu Mureșul, după cum arată documentele vremii: ‘Conservatorul din Târgu Mureș a avut o relație specială cu George Enescu. Acesta a sprijinit constant eforturile comunității artistice mureșene pentru înființarea și dotarea Conservatorului, inițial acesta având doar rangul de Școală de Muzică. Nu mai puțin de șapte concerte l-au avut ca interpret pe renumitul maestru iar comunitatea l-a omagiat prin numirea străzii din fața Palatului cu numele său’.
Sala are trei etaje, pereții parterului sunt placați cu lambriuri sculptate din stejar lustruit (vopsit în negru), pereții lojelor de la etajul I sunt îmbrăcați în mătase și catifea roșie, ca de altfel și balcoanele de la etajele doi și trei, iar cupola este decorată cu motive liniare alternate cu cele florale, cu foiță de aur. Iluminatul este realizat de un candelabru central de mari dimensiuni din alamă și sticlă, iar candelabre identice însă de mai mici dimensiuni sunt amplasate pe fiecare dintre colturile sălii.
Holul este decorat cu opt fresce realizate de artiști ai școlii din Gödöllő, care ilustrează motive și balade populare maghiare și românești, basoreliefurile din bronz reprezentând nuduri feminine și scena încoronării împăratului Franz Joseph, realizate de sculptorul Sidló Ferencz, iar pe lateral sunt fixate oglinzi venețiene încadrate în marmură lustruită.
Cele două scări de marmură albă de Carrara încadrează Sala de concerte, iar în casa scărilor există vitralii reprezentând personalități ale istoriei și culturii din secolul al XIX-lea.
Sala mică a Palatului Culturii are 300 de locuri și este dedicată concertelor de cameră și conferințelor, are un balcon pe trei laturi, pereții au lambriuri de stejar negru și decorațiuni florale, iar vitraliul central este denumit ‘Gabriel Bethlen între savanți’.
Sala Oglinzilor, care are două oglinzi venețiene pe laturi — a fost denumită așa întrucât proiectul inițial prevedea ca toți pereții să fie îmbrăcați în oglinzi venețiene, însă s-a renunțat la idee — și 12 compoziții în vitralii, cu scene inspirate din folclorul secuiesc. Mobilierul este extrem de elegant: mesele sunt placate cu oglinzi, în ton cu denumirea sălii, chenăruite cu ornamentații metalice prevăzute cu mărgele nichelate, iar scaunele și canapelele cu lemn negru sunt fie îmbrăcate în piele maro, fie îmbrăcate în pânză kaki.
În Sala Secessionistă vizitatorul poate găsi imagini de mari dimensiuni ale principalelor clădiri ale orașului, începând cu anul 1900 și documente precum planurile Palatului Culturii, alături de planuri ale altor clădiri din oraș. În sala respectivă se află și vechiul birou al primarului Bernády Gyorgy, împreună cu o colecție de medalii și efigii din acea perioadă și o sală dedicată celui mai important primar român din perioada interbelică, dr. Emil Aurel Dandea, cel care a introdus alimentarea cu gaz metan în oraș.
Palatul Culturii din Târgu Mureș mai adăpostește o pinacotecă cu o colecție valoroasă de tablouri, 68 de tablouri donate de statul ungar, în valoare de 162.242 coroane de aur și 8 tablouri donate de statul român și o galerie de artă românească modernă.
În pinacotecă se află tablouri extrem de valoroase, cum ar fi Spălătoresele de M. Munkácsy, ‘Fiica lui Lotz’ de Carol Lotz, ‘Berbecii în strungă’ de Bela Polik, ‘Cetatea Iaița’ de Spanyi, ‘Olandezul rătăcitor’, de Oscar Mendlik sau ‘Alhambra’ de Wagner, în timp ce în galeria de artă românească modernă, deschisă de câțiva ani, putem găsi lucrări extrem de valoroase cum ar fi ‘Car cu boi’, ‘Intendentul de la Barbizon’, ‘Apus de soare’, ‘Fata cu urcior’, ‘Peisaj’, de Nicolae Grigorescu, ‘Pepica Aman’ de Theodor Aman, ‘Zambile’ de Ion Andreescu, ‘Vas cu trandafiri albi’, ‘Portret de bătrân’ de Ștefan Luchian, precum și picturi de Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza etc., care au fost descoperite în subsolul edificiului.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.