Unul dintre cele mai importante obiective turistice din România, care merită neapărat vizitat este Biblioteca Teleki din Târgu Mureș. Și aceasta pentru că biblioteca mureșeană a fost nu doar prima bibliotecă publică din România, ci printre primele astfel de obiective din Estul Europei, deschisă în 1802, și care păstrează nealterate comorile care au constituit-o.
Deschisă în anul 1802 de contele Samuel Teleki, fost cancelar al Transilvaniei, aceasta se numără printre primele biblioteci publice din spațiul cultural est-european și funcționează fără întrerupere de la acea dată până în zilele noastre. Întemeietorul bibliotecii, Samuel Teleki, s-a născut în 17 noiembrie 1739 la Gornești, lângă Târgu Mureș, iar ideea înființării unei biblioteci i s-a conturat în timpul călătoriilor sale de studiu în Europa Occidentală (Basel, Utrecht, Leiden și Paris între 1759-1763), ocazie cu care a vizitat biblioteci publice și particulare renumite.
‘Contele s-a interesat de modul de organizare a unor asemenea colecții, devenind astfel un bibliofil competent. Tânărul aristocrat s-a apucat de colecția cărților și de înființarea rețelei de achiziție, având o strategie bine structurată, aflându-se în corespondență permanentă cu savanții Europei. Este de remarcat faptul că pe lângă participarea sa considerabilă în viața publică — fiind cancelarul general al Transilvaniei la Viena din 1791 și până la moartea sa — toată viața sa s-a îngrijit de îmbogățirea fondului de carte al bibliotecii sale, arătând chiar și o preocupare deosebită pentru păstrarea în stare bună a volumelor achiziționate, mărturie acestei preocupări fiind corespondențele purtate cu bibliotecarii săi și evidențele coletelor de carte expediate chiar cu puțin timp înainte de data decesului său din 7 august 1822. Fondatorul bibliotecii a procurat cele 40.000 de cărți ale colecției din 25 de orașe europene, reușind în timpul celor 60 de ani de activitate să procure cele mai reprezentative opere științifice apărute în Europa de la înființarea tiparului. Majoritatea cărților sunt scrise în limba latină, greacă, germană, franceză, engleză, maghiară și română, dar și în alte limbi europene și chiar în limbi asiatice’, a declarat Klara Lazok, custodele Bibliotecii Teleki din Târgu Mureș.
Potrivit custodelui, pe lângă priceperea și preocuparea pentru păstrarea acestei moșteniri culturale europene, meritul cel mai deosebit al contelui Teleki constă în gestul său iluminist de a oferi această bibliotecă pentru uzul comunității.
‘Începând de la fondare, această bibliotecă enciclopedică funcționase cu sală de lectură permițând oricui accesul la misterele și învățăturile lucrărilor din toate domeniile științelor’, a arătat Klara Lazok.
Ulterior, Bibliotecii Teleki i-a fost înglobată și Biblioteca Bolyai aparținând Colegiului Reformat din Târgu Mureș, cu o colecție de aproape 80.000 de volume, care a fost înființată în anul 1557, precum și alte colecții valoroase. Prima însemnare despre cărțile bibliotecii datează din 1653, dar începuturile acesteia sunt probabil mult mai vechi.
‘Biblioteca instituției s-a îmbogățit în primul rând datorită donațiilor. Începând cu secolul al 18-lea, pe lângă donații un rol important în îmbogățirea fondului bibliotecii o are și cumpărarea de cărți necesare procesului de învățământ. Conform practicii școlilor protestante din Transilvania, foștii elevi întorși de la studii din străinătate aveau obligația de a dona bibliotecii cărți în valoare de un galben (așa se explică numărul mare de cărți tipărite în Țările de Jos și Germania). Profesorii colegiului, precum și unii intelectuali târgumureșeni au donat bibliotecii colecțiile lor particulare. De exemplu, matematicianul Farkas Bolyai, profesorul de drept Elek Dósa, medicul Istvan Matyus. În 1955, Biblioteca Colegiului Reformat a fost mutat în clădirea Bibliotecii Teleki, iar din 1962 cele două biblioteci documentare au fost unificate administrativ sub denumirea de Biblioteca Teleki-Bolyai. După naționalizare (1948) au ajuns în fondul celor două biblioteci fragmentate din școli confesionale, din biblioteci particulare și din Mănăstirea franciscană de la Călugăreni. Dintre aceste colecții numai două păstrează, prin numărul cărților, specificul bibliotecilor din care au provenit’, a spus custodele.
Colecția Mănăstirii franciscane, fondată în 1636, păstrează aproximativ 1.500 de volume, tipărituri din secolele 16-20. În această colecție predomină lucrările de practică religioasă, la care se adaugă cărți de drept canonic, edicte papale, opere filozofice, de filologie clasică, drept, pedagogie și medicină.
Biblioteca Gimnaziului unitarian din Cristuru-Secuiesc conține aproximativ 7.000 de volume din secolele 16-19, în majoritate fiind cărți de istorie, filologie, beletristică, teologie și drept. În fondurile bibliotecii se mai păstrează fragmente provenite din bibliotecile școlilor din Sighetu-Marmației, Orăștie sau din castelele Gornești și Corunca din apropierea Târgu Mureșului.
Astăzi această bibliotecă de carte veche cu toate fondurile sale face parte din Biblioteca Județeană Mureș, purtând denumirea de Colecții Speciale Biblioteca Teleki-Bolyai.
În fondul valoros de manuscrise cel mai vechi este Codicele Koncz — după numele celui care a descoperit manuscrisul — care are o foarte mare însemnătate pentru cultura maghiară, fiind al șaselea monument al limbii maghiare din lume. Custodele bibliotecii a arătat că acest codex este de format mic, provine din fondul Colegiului Reformat și conține Biblia Vulgata, care provine din prima jumătate a secolului al 14-lea.
‘Manuscrisul executat pe pergament este o lucrare exemplară a copiatorului și miniatorului anonim — realizarea unui asemenea codice a durat în jur de un an, în cursul căreia copiatorul a scris aproximativ 800.000 de cuvinte. Pe lângă valoarea în sine a unei asemenea rarități, Codicele Koncz este deosebit de prețios fiindcă a păstrat pe paginile sale al șaselea monument al limbii maghiare. Cele 55 de cuvinte din însemnările marginale oferă informații prețioase despre stadiul limbii maghiare de la începutul secolului al 15-lea. Descoperirea codicelui este cât se poate de aventuroasă: bibliotecarul colegiului reformat din Târgu Mureș, Koncz Jozsef, l-a găsit în anul 1860 printre vechiturile date spre vânzare a castelului Rhedey din Sângeorgiu de Pădure. El a cumpărat și a donat această Biblie bibliotecii colegiului, convins de valoarea bibliofilă al acestuia, însă nu a descoperit însemnările în limba maghiară. Cercetarea acestora urma să se efectueze numai după aproape o sută de ani, în 1955, de către bibliotecarul Farczády Elek și lingvistul Szabo T. Attila’, a precizat Klara Lazok.
Pe lângă Codicele lui Koncz, în colecția Bibliotecii Teleki există peste 1.000 de biblii, numeroase hărți vechi, incunabulele și cărți unicat extrem de valoroase.
Custodele a arătat că Samuel Teleki a cumpărat cu prioritate cărți științifice, dar a colecționat și rarități bibliofile: manuscrise valoroase, 52 de incunabule, unicate, ediții princeps și prime ediții, cărți ieșite din renumite case editoriale din țară și străinătate, din secolele XVI-XVIII: Aldo Manuzio, Giunta, Estienne, Plantin, Elzevir, Giambattista Bodoni, Frobenius, Honter, Gaspar Heltai.
‘În același timp avea o predilecție față de Biblii, colecția sa conținând diferite ediții în diferite limbi. De altfel, în fondurile Bibliotecii Teleki-Bolyai se regăsesc mai mult de 1.000 de Biblii, cele mai vestite fiind Biblia poliglotă (în 8 limbi) tipărită la Londra între 1657-1669, prima traducere integrală a Bibliei în limba română (București, 1688), în limba maghiară (Vizsoly, 1590), etc. Vestitele case editoriale din Europa: Plantin, Estienne, Jansson au tipărit și ele biblii în ediții de lux, prezente în colecții. Vestite sunt și cărțile cu ilustrații executate în atelierele unor gravori celebri (Albrecht Durer, Hans Holbein cel Tânăr, Pieter Paul Rubens) achiziționate de către Teleki, la fel atlasele, albumele botanice și zoologice colorate cu mâna. Menționăm valoarea deosebită a operei meșterilor italieni Giovanni Battista Piranesi și Francesco Piranesi, în 29 de volume’, a mai spus custodele.
Dintre incunabule cea mai veche este o operă a umanistului Galeotto Marzio, intitulată Liber de homine, tipărit la Bologna în jurul anului 1475. Pe lângă cele 52 de incunabule ale bibliotecii contelui merită amintite și cele 16 aflate în fondul Bolyai, dintre care una denumită „Stellarium’ aparținând lui Pelbartus de Themeswar, care este expus în expoziția permanentă a Bibliotecii și este considerat bestseller-ul acelei perioade.
‘Prin scrierea ‘Stellarium-ului’, Pelbartus a vrut să-și împlinească o promisiune făcută Mariei, deoarece a promis că va scrie o carte de preamărire a Sfintei Fecioare pentru vindecarea sa de ciumă. ‘Stellarium’ a devenit în scurt timp un bestseller al acelor vremuri, în câteva decenii tipărindu-se 22 de ediții. Exemplarul aflat în proprietatea bibliotecii este o ediție de la Basel din jurul anului 1497′, a arătat Lazok.
De asemenea, Biblioteca Teleki-Bolyai însumează mai mult o mie de exemplare de cărți vechi maghiare, multe dintre ele fiind unicate. Dintre unicate menționăm primul manual de logică în limbă maghiară scris de cărturarul transilvănean Apáczai Csere János, tipărit la Alba-Iulia în 1654 și volumul de poezii al lui Balassi Bálint, editat la Bardejov, la mijlocul secolului al XVII-lea.
Cartea românească veche formează un domeniu aparte, cu cele 231 de tipărituri aparținătoare secolelor 17-19, editate la Iași, Snagov, Buzău, Râmnic, Sibiu, Brașov, Alba-Iulia, Buda, Viena. Dintre cele mai vechi tipărituri românești existente în biblioteca noastră menționăm: ‘Cartea românească de învățătură’ sau ‘Cazania’ lui Varlaam (Iași, 1643), Catehismul lui Fogarasi în limba română tipărit la Alba Iulia în 1648.
Biblioteca conține și o importantă colecție de calendare, disertații universitare, anuare școlare, foi volante, necroloage și discursuri funerare vechi transilvănene, tipărituri și periodice târgumureșene din secolele 18 până la începutul secolului 20. Custodele a mai arătat că Biblioteca soției lui Teleki Samuel, Susanna Bethlen de Iktar (1754-1797), cu cele 2000 de volume este unică și ea în această parte a Europei, iar această colecție, ce denotă interesul și preocuparea pentru carte a contesei, este singura colecție păstrată integral a unei aristocrate din secolul al 18-lea.
Pe lângă comorile din cărți, clădirea Bibliotecii Teleki-Bolyai este un monument de arhitectură, a fost construită în cursul secolelor XVII-XVIII, purtând caracteristicile stilului baroc — stil păstrat cu ocazia restaurării clădirii — iar în interior mobilierul s-a păstrat intact.
‘Colecția inițială, cea a lui Teleki Samuel, este păstrată și azi în aripa special construită în acest scop de către conte între anii 1799 — 1802, în stilul bibliotecilor austriece ale epocii. Interiorul fastuos ce-l întâmpină azi pe orice turist sau cititor care intră în Sala Mare a Bibliotecii s-a păstrat intact de pe vremea fondatorului, iar cărțile păstrează aceea aranjare tematică cum a cerut contele primului său bibliotecar. Mobilierul original format din dulapurile solemne de carte și sculpturile așezate cu stil pe acestea, a fost completat în secolul XX cu vitrine de muzeu (confecționate bineînțeles în așa fel încât să armonizeze cu mobilierul original). În aceste vitrine sunt expuse cele mai interesante cărți ale colecțiilor adăpostite în clădire’, a arătat custodele bibliotecii.
Klara Lazok a precizat că în Biblioteca Teleki-Bolyai practic oricine are acces, diferind doar nivelul de accesare, iar anual pe aici trec circa 12.000 de turiști.
‘Din 1802 această bibliotecă este o bibliotecă publică cu sala de lectură. Această sală de lectură funcționează și azi, permițând accesul cercetătorilor, studenților, istoricilor locali la aceste tipărituri și manuscrise vechi zilnic (în afară de luni) între orele 10-18 și sâmbăta de la 10,00 la 13,00 în scop de cercetare. Pe de altă parte, în sala inițială a bibliotecii contelui Teleki funcționează azi o expoziție permanentă de carte veche (luni închis, marți-vineri 10-18, sâmbătă-duminică 10-13), care prezintă cele mai interesante și importante cărți ale fondurilor aflate în clădire. Iar pentru a aprofunda și mai mult această interacțiune cu cartea, anual pregătim pentru public câte două expoziții temporare de carte veche pe diferite tematici. Expozițiile noastre se vizitează anual de circa 12.000 de turiști străini și din țară. Pentru grupuri se oferă ghidaj din partea bibliotecarilor care lucrează aici, iar vizitatorii individuali au la dispoziție infocarduri în limbile română, maghiară, engleză la fiecare vitrină’, a subliniat Klara Lazok.
Date fiind comorile adăpostite de Biblioteca Teleki, acestea nu puteau să treacă neobservate pentru amatorii de afaceri, iar un inventar făcut în 2012 a constatat lipsa a 538 de cărți, foi volante, broșuri etc. Ca urmare a constatării acestor lipsuri, gradul de securitate a fost sporit, astfel încât să existe o supraveghere permanentă și un control permanent.
‘Ancheta este încă în derulare, dar mai mult de atât nici noi nu știm, probabil secretizarea procesului este important pentru ca acțiunile poliției să poată să se deruleze cum trebuie. Din partea noastră însă, în ultimii ani ne-am străduit să punem la punct un sistem de securitate și de supraveghere a colecțiilor care să nu mai permită astfel de întâmplări. Toată clădirea este monitorizată video 24 de ore din 24, s-a instalat un sistem de alarmă performant prin toate depozitele, săli de lectură și ariile muzeale, și am alcătuit un sistem de gestionare a colecțiilor și de deservire a cititorilor care asigură un control total asupra acestor nestemate’, a subliniat Klara Lazok.
În patrimoniul Bibliotecii Teleki din Târgu Mureș există și o valoroasă colecție reproduceri de camee — obiect de podoabă din piatră fină, cu o figură sau cu un motiv decorativ în relief — în care se află 1.308 de bucăți din anii 1700.
‘În antichitate, pietrele sculptate erau adesea montate în inele cu pecete, mai târziu au fost folosite ca podoabe sau au fost sertizate în bijuterii. Din vremuri imemoriale, au fost obiectele preferate de colecție. În timpul Renașterii, colecționarea pietrelor antice — datorită tocmai antichității lor — a devenit iarăși actuală, Lorenzo de Medici fiind unul dintre cei mai mari colecționari. Între celebri colecționari de mai târziu se află Rubens și împărăteasa Ecaterina cea Mare. Descrierea pietrelor sculptate, însoțite de gravurile executate după ele, au început să fie publicate încă din secolul al XVI-lea. În jurul anului 1760 a apărut opera revoluționară a lui Daniel Lippart, intitulată ‘Dactylothek’, în care descrierea pietrelor nu era însoțită de figuri, ci copiile lor în gips, depozitate în cutii în formă de carte. O astfel de colecție formată din 1.308 de astfel de copii este dactiloteca lui Teleki, iar una dintre cutii se află expusă în vitrina centrală a expoziției’, a precizat Klara Lazok.
Biblioteca a beneficiat de ample restaurări din fonduri publice — din partea Consiliului Județean, de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor și de la Ministerul Culturii, dar și din donațiile Teleki Teka Forderstiftung din Basel și Fundația Teleki Teka din Târgu Mureș.
Fundația Teleki Teka a fost cea care, în 1999, a dat startul lucrărilor de restaurare prin repararea acoperișului deasupra sălii mari a bibliotecii și a finanțat construirea sistemului de drenaj și dublarea geamurilor originale la aripa unde se află fondul inițial de 40.000 de cărți a contelui Teleki. De asemenea, aceeași fundație a contribuit la amplele lucrări acoperite din fondurile publice prin finanțarea studiilor de arhitectură și de istoria artei necesare pentru începerea restaurărilor.
Klara Lazok a arătat că, în perioada 2004-2012, Consiliul Județean Mureș a efectuat restaurarea și reamenajarea integrală al acestei clădiri de patrimoniu. Printre lucrările efectuate în această perioadă se numără drenarea apei în jurul clădirii, realizarea hidroizolației verticale și orizontale a pereților pentru eliminarea igrasiei din aceștia, amenajarea pivniței, realizarea a două grupuri sanitare noi pentru vizitatori și angajați, realizarea instalației de încălzire centrală, cu centrală termică proprie. De asemenea, s-a schimbat instalația electrică interioară în întreaga clădire și s-a reabilitat o parte din instalația interioară de alimentare cu apă și canal. În întreaga clădire s-a realizat confecționarea, repararea sau înlocuirea ușilor și ferestrelor deteriorate din lemn, cu uși și ferestre noi, folosind ca model cele originale inclusiv cele aferente subsolului din aripa stângă, a fost restaurată tâmplăria de lemn (poarta mare, scări) și s-a recurs la renovarea interioară și exterioară a pereților. În același timp a fost instalat un sistem performant de alarmă antiefracție și PSI.
‘De asemenea, putem să aducem mulțumiri și comunității mureșene care a răspuns la diferitele acțiuni de strângere de fonduri inițiate de către subsemnata și a contribuit și ea la înfrumusețarea acestei bijuterii a orașului. Astfel, s-a realizat restaurarea scaunelor antice a Muzeului prin campania ‘Adoptă un scaun la Biblioteca Teleki’ și astfel s-au strâns banii pentru restaurarea emblemei Bibliotecii, bufniței de la intrare, prin campania desfășurată la Festivalul Peninsula ‘Plătește o bere pentru Bufnița de la Teleki!”, a conchis Klara Lazok.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
